De ce explodează prețurile în România, în timp ce guvernul spune că economia ‘duduie’?

În ultimele luni, românii au fost martorii unei creșteri alarmante a prețurilor la produse de bază și servicii, iar inflația a atins cote înalte. Însă, în ciuda acestui fenomen, guvernul și oficialii economici continuă să susțină că economia țării se află într-o perioadă de creștere robustă. Această discrepanță ridică o întrebare esențială: De ce continuă să crească prețurile, în timp ce oficialii declară că economia „duduie”?

Creșterea prețurilor: Un fenomen vizibil

România, ca multe alte țări europene, a fost afectată de creșterea costurilor la energie, care a dus la scumpirea produselor de bază, precum alimentele, combustibilii și serviciile publice. În perioada 2023-2024, inflația anuală a crescut semnificativ, iar românii au simțit efectele acestei creșteri în fiecare zi: costul traiului a devenit mult mai greu de susținut.

În același timp, salariile nu au evoluat în aceeași măsură, iar puterea de cumpărare a cetățenilor a fost semnificativ afectată. În acest context, creșterea prețurilor pare un paradox în raport cu mesajele optimiste venite dinspre guvern, care prezintă economia ca fiind în creștere.

Economia „duduie”: Un PIB în creștere, dar nu pentru toți

Guvernul României a prezentat recent date conform cărora PIB-ul țării este în creștere, ceea ce sugerează o economie sănătoasă. Totuși, creșterea PIB-ului nu se reflectă întotdeauna în nivelul de trai al cetățenilor. În timp ce economiile marilor corporații și ale sectoarelor industriale pot înregistra progrese, sectorul public și cetățenii simt, de multe ori, o divergență între evoluțiile macroeconomice și realitatea cotidiană.

Cauzele creșterii prețurilor

Există mai multe motive care contribuie la explozia prețurilor în România:

1. Scumpirea energiei – Prețurile la energie electrică, gaze și carburant au crescut considerabil în ultimii ani, iar acest lucru s-a reflectat direct în prețurile produselor de bază. De asemenea, măsurile luate la nivelul Uniunii Europene pentru a combate schimbările climatice, cum ar fi taxele pe carbon, au crescut prețurile energiei în mod continuu.
2. Globalizarea și lanțurile de aprovizionare – Crizele internaționale și problemele de aprovizionare cu materii prime au dus la scumpirea multor produse, iar România nu este scutită de aceste efecte. Disfuncțiile din lanțurile de aprovizionare globalizate, combinate cu războiul din Ucraina și crizele economice mondiale, au dus la creșteri semnificative ale prețurilor.
3. Costurile de producție și inflația internă – În România, costurile de producție au crescut și ele. Facturile mari la energie, alături de o creștere a prețurilor la materii prime, s-au transpus într-un cost mai ridicat pentru produsele destinate consumului intern. În plus, inflația din țară a contribuit direct la scumpirea produselor.
4. Politicile fiscale și economice – Politicile fiscale adoptate de guvern, cum ar fi creșterile de taxe și impozite pe anumite produse, au dus și ele la o presiune suplimentară asupra prețurilor. Deși aceste măsuri sunt menite să sprijine bugetul național, ele au avut un efect direct asupra prețurilor de consum.

De ce nu se vede o legătură între creșterea PIB-ului și nivelul de trai al românilor?

Creșterea PIB-ului nu este sinonimă cu bunăstarea generală a populației. Deși indicatorii economici arată o expansiune economică, creșterea economică poate fi inegală, iar beneficiile acesteia nu se distribuie în mod uniform. În timp ce anumite sectoare beneficiază de acest progres, multe dintre familiile de rând se confruntă cu dificultăți din cauza prețurilor ridicate. În plus, o mare parte din creșterea economică este alimentată de investiții externe, iar acest capital nu ajunge întotdeauna la cetățeanul de rând.

Totodată, guvernul și instituțiile financiare internaționale nu au reușit să implementeze politici economice care să sprijine revenirea veniturilor populației într-un ritm similar cu cel al creșterii prețurilor. Aceste măsuri de corectare economică nu au fost suficiente pentru a echilibra situația.

Ce trebuie făcut pentru a remedia situația?

Pentru a răspunde acestei discrepanțe, economiștii recomandă o serie de măsuri care ar putea ajuta la remedierea dezechilibrelor economice:

1. Revizuirea politicii fiscale și economice – Este esențial ca măsurile fiscale să sprijine cetățenii, prin reducerea impozitelor și taxe care afectează produsele de larg consum.
2. Sprijinirea sectorului de producție internă – România ar trebui să investească mai mult în dezvoltarea industriilor interne și în infrastructura de producție locală, astfel încât țara să fie mai puțin dependentă de fluctuațiile pieței internaționale.
3. Sprijinirea veniturilor cetățenilor – Măsuri de ajutor social pentru familiile cu venituri mici și medii, precum și majorări salariale reale, ar putea contribui la reducerea dezechilibrelor economice.

Cum afectează această situație viața cotidiană a românilor?

Pentru mulți români, explozia prețurilor în paralel cu declarațiile guvernamentale despre o economie în creștere poate crea un sentiment de nesiguranță. Oamenii încep să pună întrebări despre viitorul economic al țării și se simt din ce în ce mai descurajați. Dacă salariile nu cresc în paralel cu inflația, iar costul vieții crește, viitorul pare mai puțin promițător.

În acest context, românii se confruntă cu o paradoxală polarizare a economiei: pe de o parte, cifrele macroeconomice par să fie favorabile, pe de altă parte, realitatea de zi cu zi le arată o viață mai scumpă și mai greu de suportat.

În timp ce oficialii susțin că economia României este în creștere, realitatea zilnică a românilor nu reflectă aceleași perspective optimiste. Explozia prețurilor, combinată cu stagnarea puterii de cumpărare, ridică semne de întrebare cu privire la adevărata direcție a economiei. Rămâne de văzut dacă măsurile luate de guvern vor reuși să echilibreze dezechilibrele economice și să ofere românilor o viață mai bună în perioada următoare.

Pe site-ul Vreinuvrei.ro, dorim să subliniem că nu promovăm teorii ale conspirației anti-vaccinare, știri false de extremă dreapta sau medicina alternativă, pseudostiință, dezinformare sau extremism de extremă dreapta. Nu comercializăm și nici nu susținem medicina alternativă, nu negăm schimbările climatice și nu facem afirmații tendențioase în privința nutriției și sănătății. În cazul în care articolele par să facă referire la aceste aspecte, este doar o coincidență. Ne respectăm cititorii și recunoaștem dreptul fiecăruia la liberul arbitru, înțelegând că aceasta implică libertatea de a lua decizii, care nu sunt dictate de articolele noastre. Prezentul articol provine din surse externe necunoscute și, ca atare, informațiile furnizate pot să nu fie verificate sau să fie incomplete. Nu putem garanta veridicitatea sau acuratețea acestora. Ne dorim să oferim diversitate în conținutul nostru, însă recomandăm cititorilor să abordeze informațiile critic și să le supună unei analize riguroase.