Mucegaiul din școli și spitale: cum a devenit igrasia o problemă permanentă în instituțiile publice din România

De ce nu putem scăpa de igrasie: o realitate ignorată în școlile și spitalele din România

În România, mucegaiul și igrasia nu mai sunt doar probleme de întreținere – ele s-au transformat într-un destin aproape implacabil pentru multe instituții publice. De la școli la spitale, aceste neajunsuri persistă, în ciuda investițiilor și promisiunilor repetate.

Mucegaiul: prezent în statistici și în viețile noastre

Potrivit datelor oficiale, în 2023, Inspectoratul Școlar București a raportat că peste 22% dintre școlile din capitală aveau probleme cu igrasia și mucegaiul. Situația nu este diferită în alte județe: la Cluj, Inspectoratul Școlar Județean a identificat 17% din unitățile de învățământ afectate. În spitale, Direcția de Sănătate Publică București a constatat existența mucegaiului în cel puțin 12% dintre instituțiile verificate anul trecut.

Cine răspunde? Un circuit al amânărilor și formalităților

Responsabilii par să se ascundă în spatele birocrației. „Avem proceduri, dar nu avem bugete”, declară Ion Popescu, director al unui liceu din București. În spitale, managerii invocă lipsa fondurilor și a unor planuri de renovare coerente. Ministerul Educației a anunțat în repetate rânduri lansarea unor programe de reabilitare, dar lucrările se amână sau se blochează în licitații interminabile.

Această resemnare administrativă a transformat mucegaiul într-un element de „decor” permanent, acceptat tacit de toți: elevi, profesori, pacienți, medici. Cu fiecare an care trece, igrasia devine tot mai mult o fatalitate decât o excepție.

Până când vom privi mucegaiul ca pe un simplu „dat” și nu ca pe o urgență, sănătatea noastră rămâne la mâna hazardului instituțional. În viața de zi cu zi, poate ar trebui să cerem mai mult de la cei care gestionează spațiile publice și să nu acceptăm igrasia ca pe un destin inevitabil.