Curtea de apel București demontează dosarul împotriva avocatului Mihai Rapcea: probele procurorului, considerate neconvingătoare

Cel mai important eveniment din cazul avocatului Mihai Rapcea a avut loc când Curtea de apel București a decis să anuleze măsura controlului judiciar impusă acestuia, punând sub semnul întrebării temeinicia acuzațiilor formulate de procurori.

Procurorii acuză, judecătorii demontează: ce a găsit Parchetul în casa lui Mihai Rapcea

Mihai Rapcea a fost reținut pentru 24 de ore, iar ulterior s-a instituit controlul judiciar pe numele său, în baza unei ordonanțe de 37 de pagini. Procurorii au emis și un comunicat de presă, prezentându-l pe Rapcea într-o lumină negativă. În timpul percheziției domiciliare, anchetatorii au inventariat cărți din biblioteca personală, dar judecătorul a subliniat că deținerea acestora nu este interzisă, iar simpla lor prezență nu dovedește convingerile ideologice ale proprietarului. Judecătorul a explicat că o bibliotecă poate conține volume pentru documentare, cercetare, interes istoric sau colecționare, fără ca acest lucru să fie infracțiune.

„Cărticica șefului de cuib” și Eminescu: probe sau simple pretexte?

Printre „dovezile” procurorilor s-a regăsit lucrarea Mișcării Legionare „Cărticica șefului de cuib”, de Corneliu Zelea Codreanu, stocată digital pe telefonul lui Rapcea, alături de „Însemnări de la Jilava”, tot de Codreanu. Ancheta a analizat și obiecte religioase, precum și prezența mai multor ediții din opera lui Mihai Eminescu. Procurorul a susținut că Mișcarea Legionară s-a revendicat din articolele cu tentă naționalistă sau antisemită ale poetului, considerând astfel de volume relevante pentru dosar.

Anchetatorii au verificat și laptopul lui Rapcea, unde, prin aplicația „ChatGPT”, au descoperit un istoric de conversații considerat „deosebit de relevant”: Rapcea ar fi cerut inteligenței artificiale să modifice imaginea clasică a lui Eminescu, solicitând o adaptare grafică în care poetul să privească drept înainte, cu o expresie serioasă.

Curtea de apel București: argumentele procurorilor nu stau în picioare

Curtea de apel București a motivat revocarea controlului judiciar prin faptul că ordonanța procurorului nu oferea motive clare și argumentate pentru măsura preventivă. Judecătorul a observat că, deși documentul avea 37 de pagini, mare parte era alcătuită din definiții, considerații generale și interpretări personale ale procurorului, fără o analiză concisă a presupuselor infracțiuni și a motivelor concrete pentru restrângerea libertății lui Rapcea. De asemenea, procurorul nu a arătat că deținerea cărților sau a obiectelor religioase ar fi ilegală.

Curtea a reamintit că orice cetățean beneficiază de prezumția de nevinovăție până la soluționarea definitivă a cauzei, iar ancheta nu poate fi construită pe presupuneri sau pe interpretarea tendențioasă a volumelor dintr-o bibliotecă personală.

Cazul Mihai Rapcea ridică întrebări despre echilibrul între libertatea de exprimare, dreptul la proprietate intelectuală și limitele puterii anchetatorilor. Merită să reflectăm cât de ușor pot fi răstălmăcite gesturi sau colecții personale atunci când instituțiile statului transformă preocupări culturale în „probe” de vinovăție.