Propaganda horthystă circulă pe rețele: glorificarea ocupării Ardealului revine online

Scenele de propagandă horthystă reapar online, readucând momentele dramatice din Ardealul de Nord după Diktatul de la Viena din 30 august 1940, când această provincie a fost smulsă din trupul României. Videoclipuri filmate în județele Satu Mare, Bihor, Sălaj și Cluj circulă pe rețelele sociale și prezintă secvențe din filme de epocă menite să glorifice „faptele de arme” ale honvezilor și jandarmilor unguri, ridicați la rang de eroi în propaganda maghiară.

Regentul Horthy și „descălecatul” triumfal pe calul alb la Satu Mare și Oradea

Propaganda începe cu sosirea regentului Miklós Horthy la Satu Mare pe 5 septembrie 1940. Gărzile îi coboară calul alb dintr-un vagon special, iar Horthy, încântat, intră în Piața Mare printre aplauze, pe fundalul marșurilor triumfale. Discursul său conține formulări dure la adresa românilor: A sosit ora mult așteptată de a scutura jugul puturos al românilor… Putem sta, în fine, față în față cu voi, frați unguri, fără a avea în preajmă români puturoși, opincari și mămăligari… De acum înainte vom rămâne împreună pentru totdeauna în Ardeal, pentru că așa au dorit marii conducători Adolf Hitler și Benito Mussolini. Prim-ministrul Pál Teleki îi este alături, iar mulțimea ovaționează.

Pe 6 septembrie, la ora 14:00, Horthy pătrunde la Oradea, din nou călare pe calul alb, în Piața Ladislau – actuala Piață a Unirii. Același ritual se repetă în alte localități, culminând cu momentul din 13 septembrie, la Sfântu Gheorghe, când începe o perioadă de teroare pentru românii din zonă.

Masacrele care au îngrozit satele românești din nordul Ardealului

După aceste parade, în istoria Transilvaniei rămâne „septembrie negru românesc.” Localități cu populație majoritar românească – Ip, Trăznea, Nușfalău, Cerișa, Marca, Brețcu, Mureșenii de Câmpie, Mihai Bravu, Ciumărna, Zalău, Huedin, Belin, Zăbala, Halmășd, Sântion, Cosniciu de Sus, Camăr, Aghireș, Sucutard, Ditrău, Suciu de Sus, Tărian, Prundu Bârgăului, Cătina, Răchitiș, Șincai, Turda, Ozd, Gădălin și Sărmașu – au fost martore la episoade de cruzime. Populația românească a fost supusă masacrelor doar pentru „vina” de a fi prinsă în calea ocupantului.

Revizionismul maghiar reaprinde tensiuni regionale

Aceste imagini, distribuite acum mai ales pe TikTok, reaprind sentimente revizioniste în rândul unor grupuri din Ungaria și comunitățile maghiare locale și rănesc memoria colectivă a românilor din Ardeal. Ele reînvie un trecut care a lăsat urme adânci, diferit resimțite de la sat la sat, în funcție de proporția populației românești sau maghiare și de amploarea violențelor suferite.

În fața acestui val de glorificare a unui trecut tragic, cuvintele lui Iuliu Maniu, rostite în Consiliul de Coroană pe 30 august 1940, răsună și azi: „Soarta Transilvaniei trebuie să fie hotărâtă de însuși poporul românesc din Ardeal și de curentele care mișcă acest popor, iar nu de persoane care nu sunt în funcție de voința națională.” Istoria nu poate fi rescrisă pe rețelele sociale; adevărul ei – dureros, dar esențial – rămâne în memoria celor care încă trăiesc cu rănile acelor zile.