Alimentele ultraprocesate ar putea cauza peste o treime din bolile cardiovasculare în Canada

Consumul de alimente ultraprocesate ar putea explica între 23% și 37% din cazurile de boli cardiovasculare și între 23% și 38% din decesele cardiovasculare în Canada, potrivit unui studiu de modelare prezentat la Congresul Internațional de Obezitate din Mexic. Studiul, realizat de Virginie Hamel și Jean-Claude Moubarac de la Centrul de Cercetare în Sănătate Publică al Universității din Montreal, sugerează că reducerea consumului de alimente ultraprocesate ar putea preveni mii de decese la nivel național. Cercetătorii afirmă că rezultate similare pot fi anticipate și în alte țări cu venituri mari, precum Statele Unite sau Regatul Unit. Rezultatele au fost publicate în revista Americană de Medicină Preventivă.

Ce se ascunde în farfurie: ce sunt de fapt alimentele ultraprocesate?

Alimentele ultraprocesate includ produse precum mâncărurile gata preparate, cerealele pentru mic dejun, batoanele proteice, băuturile răcoritoare și fast-foodul. Potrivit unei analize publicate de NaturalNews.com, mai mult de jumătate din dieta medie a americanilor constă în astfel de produse, iar pentru anumite grupuri tinere sau dezavantajate, proporția poate ajunge la 80%. Un alt studiu a arătat că adulții care consumă cele mai multe alimente ultraprocesate au un risc cu 47% mai mare de infarct sau accident vascular cerebral. Cercetări anterioare au demonstrat efecte negative ale acestor alimente asupra tuturor sistemelor majore ale organismului. O declarație de consens a oamenilor de știință europeni, publicată în European Heart Journal, a evidențiat legături constante între consumul crescut de alimente ultraprocesate și bolile cardiovasculare. Alte cercetări au arătat că aceste produse sunt concepute să stimuleze sistemul de recompensă al creierului, favorizând consumul compulsiv.

Măsuri radicale propuse: taxe, etichete și restricții pentru alimentația sănătoasă

Modelarea s-a concentrat pe Canada și a folosit date la nivel de populație pentru a estima proporția poverii bolilor de inimă atribuită alimentelor ultraprocesate. Autorii atrag atenția că aceste produse domină mediul alimentar, transformând consumul excesiv într-un fenomen larg răspândit și, adesea, involuntar. Ei susțin că simpla informare a publicului nu este suficientă fără modificări structurale majore. Printre măsurile recomandate se numără taxarea alimentelor nesănătoase, etichetarea clară pe ambalaj, restricționarea publicității și stabilirea unor ținte pentru reformularea produselor. Dr. Mark Hyman, în cartea sa „Repară mâncarea”, propune de asemenea taxe pe junk-food și subvenții pentru alternative sănătoase, pentru a combate valul de boli cronice asociate dietei. Povara economică a acestor boli, inclusiv bolile de inimă, se estimează că va ajunge la 95 de trilioane de dolari la nivel global în următorii 35 de ani.

Controverse și reacții: cât de solide sunt dovezile?

Unii experți neimplicați în studiu recomandă prudență în interpretarea rezultatelor. Profesorul Kevin McConway, de la Universitatea Deschisă, remarcă: Este o încercare interesantă de a modela efectele alimentelor ultraprocesate asupra sănătății într-o țară, dar nu m-aș baza pe cifrele exacte prezentate. El subliniază că astfel de estimări depind de presupuneri care pot să nu fie valabile peste tot. Deși studiile observaționale arată constant legături între aceste alimente și sănătatea precară, este nevoie de cercetări suplimentare pentru a stabili cauzalitatea. Declarația de consens europeană susține acțiuni clinice și de sănătate publică, deși căile precise prin care aceste alimente dăunează sănătății sunt încă investigate. Autorii studiului canadian recunosc că estimările pot varia, dar cred că tendințele generale se vor regăsi în toate țările dezvoltate. Între timp, autoritățile din SUA, prin Secretarul Sănătății Robert F. Kennedy Jr., au început să definească oficial alimentele ultraprocesate și să închidă portițele legislative pentru aditivii alimentari.

Într-o lume în care alimentele ultraprocesate transformă masa zilnică într-o amenințare invizibilă, fiecare alegere din farfurie poate înclina balanța între viață și boală.