Libertatea de exprimare sub asediu: Ce legi se pregătesc în spatele ușilor închise?

Într-o perioadă marcată de tensiuni sociale, instabilitate politică și polarizare extremă în spațiul public, un fenomen îngrijorător capătă amploare: intensificarea tentativelor de reglementare a discursului public. Sub pretextul combaterii dezinformării, protejării securității naționale sau a interesului public, sunt tot mai frecvente inițiativele legislative care riscă să limiteze – subtil sau direct – libertatea de exprimare.

În ultimele luni, mai multe proiecte de lege au fost propuse sau redactate de instituții guvernamentale, în colaborare cu agenții de reglementare și parteneri internaționali, fără o dezbatere publică reală. Unele dintre ele prevăd măsuri care, dacă vor fi adoptate, pot avea efecte serioase asupra presei independente, platformelor online și cetățenilor care își exprimă opiniile în mediul digital.

Proiecte de lege care ridică semne de întrebare

Unul dintre proiectele controversate aflate în lucru prevede extinderea atribuțiilor unei agenții de stat pentru a identifica și elimina „conținutul nociv” de pe internet, incluzând aici nu doar fake news-uri, ci și opinii considerate „inflamatoare” sau „potențial destabilizatoare”. Termeni extrem de vagi, ce pot fi interpretați arbitrar.

Un alt proiect aflat în discuție introduce sancțiuni drastice pentru răspândirea de „informații neverificate” în spațiul public, inclusiv pe rețele sociale, sub pretextul combaterii campaniilor de manipulare online. Amenzile ar putea ajunge la sume de zeci de mii de lei, iar platformele de conținut ar fi obligate să colaboreze cu autoritățile pentru eliminarea rapidă a materialelor „sensibile”.

Fără transparență, fără consultare publică

Ce este cu adevărat problematic nu este doar conținutul acestor inițiative, ci și modul în care sunt dezvoltate. Majoritatea discuțiilor au loc în grupuri de lucru închise, fără consultarea organizațiilor pentru drepturile omului, a societății civile sau a sindicatelor din mass-media.

Mai mulți jurnaliști și activiști au semnalat că nu există informații publice privind componența acestor grupuri de lucru, textele integrale ale proiectelor sunt inaccesibile, iar discuțiile nu sunt publicate nicăieri. Astfel, se creează un climat de opacitate și suspiciune.

Riscurile: autocenzură, control mediatic, intimidare

Istoria recentă arată că orice tentativă de limitare a libertății de exprimare, chiar și în numele unor scopuri aparent nobile, poate degenera rapid în cenzură și control. Termeni precum „siguranță națională” sau „protecția ordinii publice” au fost folosiți în trecut pentru a închide publicații, a intimida jurnaliști și a bloca site-uri incomode.

Există riscul ca, în lipsa unor mecanisme clare de control democratic și a unor definiții precise în lege, libertatea de exprimare să fie subminată treptat, printr-un mecanism administrativ și birocratic, fără a mai fi nevoie de cenzură explicită.

Reacții din societatea civilă

Mai multe organizații neguvernamentale din România și din UE și-au exprimat deja îngrijorarea. ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent și alte entități au cerut autorităților să oprească procesul de legiferare în lipsa unei consultări reale. Acestea avertizează că legislația vagă poate deschide calea unor abuzuri grave și afectează inclusiv dreptul la informare al cetățeanului.

De asemenea, Comisia Europeană a transmis recent un avertisment privind „tendințele restrictive din Europa de Est în ceea ce privește libertatea presei și reglementările online”. România nu este singura țară în care astfel de inițiative capătă contur, dar este una dintre cele mai puțin transparente în acest proces.

Libertatea de exprimare – un pilon al democrației, nu un obstacol

Libertatea de exprimare nu este un privilegiu acordat temporar de autorități, ci un drept fundamental garantat de Constituție și de tratatele internaționale la care România este parte. Este un pilon esențial al democrației – fără de care presa nu își poate îndeplini rolul de câine de pază al societății, iar cetățenii nu pot participa activ la viața publică.

A-i reduce acestui drept din sferă în numele siguranței sau al ordinii este echivalent cu a slăbi democrația însăși.

Concluzie: vigilența publică, mai necesară ca oricând

Într-o perioadă în care propaganda, manipularea și polarizarea pot afecta grav coeziunea socială, este esențial să protejăm spațiul public de discurs liber și dezbatere onestă. Soluția nu este cenzura sau controlul instituțional, ci educația media, transparența guvernamentală și implicarea civică.

România are nevoie de jurnaliști liberi, cetățeni informați și instituții care respectă drepturile fundamentale, nu de legi făcute în spatele ușilor închise.

Pe site-ul Vreinuvrei.ro, dorim să subliniem că nu promovăm teorii ale conspirației anti-vaccinare, știri false de extremă dreapta sau medicina alternativă, pseudostiință, dezinformare sau extremism de extremă dreapta. Nu comercializăm și nici nu susținem medicina alternativă, nu negăm schimbările climatice și nu facem afirmații tendențioase în privința nutriției și sănătății. În cazul în care articolele par să facă referire la aceste aspecte, este doar o coincidență. Ne respectăm cititorii și recunoaștem dreptul fiecăruia la liberul arbitru, înțelegând că aceasta implică libertatea de a lua decizii, care nu sunt dictate de articolele noastre. Prezentul articol provine din surse externe necunoscute și, ca atare, informațiile furnizate pot să nu fie verificate sau să fie incomplete. Nu putem garanta veridicitatea sau acuratețea acestora. Ne dorim să oferim diversitate în conținutul nostru, însă recomandăm cititorilor să abordeze informațiile critic și să le supună unei analize riguroase.