Tinerii care nu mai vor să muncească: lene sau simptom al unui sistem bolnav?

Fenomenul este vizibil, dar puțin discutat cu adevărat: tot mai mulți tineri români aleg să nu intre în piața muncii convenționale. Unii își prelungesc studiile, alții trăiesc din freelancing ocazional sau pur și simplu refuză să se conformeze. Este aceasta o criză de voință individuală – sau dovada unei societăți în care munca a devenit absurdă, prost plătită și lipsită de sens?

Generația „burnout de la 25 de ani”

În trecut, munca era o sursă de identitate și stabilitate. Astăzi, mulți tineri se confruntă cu epuizare înainte să-și înceapă cu adevărat cariera. Un raport Eurostat arată că România are una dintre cele mai mari rate de tineri între 20-34 de ani care nu sunt angajați și nici nu urmează o formă de educație (NEET). În 2024, peste 18% dintre aceștia se aflau „în pauză”. Dar nu din lene.

„Am lucrat într-un call center 6 luni. Eram monitorizat la secundă, salariul era 2.800 de lei, iar managerii țipau la noi în fiecare zi. Mi-am dat demisia și nu m-am mai angajat de atunci.” – Vlad, 26 de ani, București.

De ce fug tinerii de muncă?

1. Muncă prost plătită, presiune imensă

În România, salariul mediu net în 2025 este în jur de 4.800 lei. Dar în multe domenii entry-level (retail, servicii, administrație), tinerii câștigă sub 3.000 lei. În același timp, chiria medie pentru o garsonieră în București e 2.000 lei.
Concluzie: Munca nu asigură trai decent, ci doar supraviețuire.

2. Lipsa de perspectivă

Mulți tineri resimt că „nimic nu duce nicăieri”: avansările sunt rare, meritocrația e o iluzie, iar joburile „de birou” sunt înlocuite treptat de algoritmi sau outsourcing. Mulți aleg să iasă din cursa șobolanilor.

3. Revolta tăcută

Nu e vorba despre „lene”, ci despre respingerea unei societăți care promovează munca fără sens, consumul excesiv și „viața după orele 18”. Tinerii nu mai vor cariere ca scop în sine, ci viață cu sens, echilibru și autonomie.

Ce fac în schimb?

• Trăiesc cu părinții, dar nu în izolare – lucrează ocazional pe platforme online (Upwork, Fiverr, OnlyFans, Twitch etc.)
• Devin creatori de conținut, dezvoltă mici afaceri sau proiecte alternative (permacultură, artă, activism)
• Mulți pleacă din țară sau aleg forme de muncă nomadă

Reacția societății: blamare sau înțelegere?

Politicienii și presa mainstream descriu fenomenul ca o „criză de responsabilitate” și promovează rețete vechi: „mai multă disciplină”, „stimulente pentru angajare”. Dar soluția reală poate fi alta.

„Avem nevoie de o reformă radicală a felului în care muncim, învățăm și trăim. Noile generații nu mai acceptă sclavia modernă.” – Sorin Paveliu, sociolog.

Poate că tinerii nu sunt leneși – ci primii care refuză un model social care nu mai funcționează. În loc să-i blamăm, ar trebui să-i ascultăm. Ei semnalează un adevăr incomod: munca trebuie să fie umană, demnă și cu sens. Altfel, tot mai mulți o vor abandona.

Conținut sponsorizat: Pentru cei care își amenajează primul apartament sau caută un spațiu funcțional și relaxant, aceste canapele extensibile pot fi alegerea ideală – combinând designul modern cu utilitatea de zi cu zi.

Pe site-ul Vreinuvrei.ro, dorim să subliniem că nu promovăm teorii ale conspirației anti-vaccinare, știri false de extremă dreapta sau medicina alternativă, pseudostiință, dezinformare sau extremism de extremă dreapta. Nu comercializăm și nici nu susținem medicina alternativă, nu negăm schimbările climatice și nu facem afirmații tendențioase în privința nutriției și sănătății. În cazul în care articolele par să facă referire la aceste aspecte, este doar o coincidență. Ne respectăm cititorii și recunoaștem dreptul fiecăruia la liberul arbitru, înțelegând că aceasta implică libertatea de a lua decizii, care nu sunt dictate de articolele noastre. Prezentul articol provine din surse externe necunoscute și, ca atare, informațiile furnizate pot să nu fie verificate sau să fie incomplete. Nu putem garanta veridicitatea sau acuratețea acestora. Ne dorim să oferim diversitate în conținutul nostru, însă recomandăm cititorilor să abordeze informațiile critic și să le supună unei analize riguroase.