Sfântul Varlaam, mitropolitul care a tipărit prima carte românească din Moldova, „Cazania”

Mitropolitul Varlaam al Moldovei a rămas în istorie drept cel care, în anul 1643, a tipărit la Iași prima carte românească din Moldova: celebra „Cazania”, volum ce a unit credincioșii din toate provinciile românești și a apărat credința ortodoxă în vremuri de grea încercare.

De la răzeș din Neamț la conducător al Bisericii Moldovei

Născut în jurul anului 1590, în ținutul Neamțului, în familia unui răzeș, viitorul ierarh purta la botez numele Vasile. Încă din tinerețe, s-a îndreptat spre Schitul Zosim de pe valea pârâului Secu, unde a deprins limbile slavonă și greacă. În anul 1602, vornicul Nestor Ureche și soția sa Mitrofana au întemeiat acolo Mănăstirea Secu, cu școală proprie. Tânărul Vasile Moțoc a intrat curând în obștea acestei mănăstiri, fiind călugărit cu numele Varlaam. Datorită înțelepciunii și priceperii sale, a ajuns egumen, apoi arhimandrit, remarcându-se prin traducerea, în 1618, a „Scării” Sfântului Ioan Scărarul.

Diplomat, cărturar și sprijin al dreptcredincioșilor

Varlaam a devenit sfetnic de încredere al domnitorului Miron Barnovschi și a condus Mănăstirea Dragomirna, fiind trimis în 1628 la Kiev și Moscova pentru a cumpăra icoane destinate mănăstirilor Dragomirna, Bârnova și bisericii ctitorite de domnitor la Iași. La întoarcere a aflat de moartea mitropolitului Anastasie Crimca, survenită la 19 ianuarie 1629, și de înlăturarea lui Barnovschi, motiv pentru care s-a retras la Mănăstirea Secu. În 1632, sub domnia lui Alexandru Iliaș, a fost chemat să păstorească Mitropolia Moldovei, după decesul mitropolitului Anastasie al II-lea.

În timpul păstoririi sale, Varlaam a beneficiat de sprijinul domnitorului Vasile Lupu și al mitropolitului Petru Movilă din Kiev, cu ajutorul cărora, în 1640, a fondat prima tipografie românească din Moldova, amplasată la Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași.

Moștenirea tipăriturilor: Cazania și Sinodul de la Iași

Mitropolitul Varlaam a fost lider al Sinodului de la Iași din 1642, care a aprobat „Mărturisirea de credință” alcătuită de Petru Movilă în 1638, oferind astfel clerului și credincioșilor ortodocși un ghid împotriva rătăcirilor. În 1639, datorită prestigiului său, a fost inclus între candidații la tronul de patriarh ecumenic al Constantinopolului.

La Iași, Varlaam a tipărit numeroase cărți de slujbă și apologii ortodoxe: „Cele șapte Taine”, „Răspuns împotriva catehismului calvinesc”, „Pravila”, „Paraclisul Născătoarei de Dumnezeu” și, mai ales, „Cazania sau Carte românească de învățătură la duminicile de peste an, la praznice împărătești și la sfinți mari” – prima tipăritură românească din Moldova, difuzată cu precădere în Transilvania și menită să unească românii din toate provinciile.

Dincolo de sfințenia vieții sale, moștenirea tehnică a lui Varlaam – tiparnița ce a făcut posibilă multiplicarea cărților în limba poporului – a schimbat fundamental soarta credinței și a culturii românești, dovedind că inovația și credința pot merge mână în mână pentru a lăsa urme adânci în istorie.