Alimentele ultraprocesate, responsabile de până la 38% din decesele cardiovasculare din Canada
Un studiu prezentat la Congresul Internațional de Obezitate desfășurat în Mexic estimează că între 23% și 37% din cazurile de boli cardiovasculare, precum și între 23% și 38% din decesele cauzate de aceste afecțiuni în Canada, pot fi atribuite consumului de alimente ultraprocesate, relatează echipa de cercetare condusă de Virginie Hamel și Jean-Claude Moubarac de la Centrul pentru Cercetare în Sănătate Publică al Universității din Montreal. Autorii susțin că reducerea consumului acestor produse ar putea preveni mii de decese la nivel național. Rezultatele, publicate în revista Americană de Medicină Preventivă, indică faptul că situația este comparabilă și în alte țări dezvoltate, precum Statele Unite sau Marea Britanie.
Alimentele ultraprocesate: ce sunt și cât de mult le consumăm?
Alimentele ultraprocesate includ preparate gata de consum, cereale pentru mic dejun, batoane proteice, băuturi răcoritoare și produse tip fast-food. Potrivit unei analize publicate de NaturalNews.com, peste jumătate din dieta medie a americanilor este formată din astfel de produse, iar în rândul tinerilor sau al populațiilor defavorizate, procentul poate ajunge chiar la 80%. Un alt studiu arată că adulții care consumă cele mai mari cantități de alimente ultraprocesate prezintă un risc cu 47% mai mare de infarct sau accident vascular cerebral. Cercetări anterioare au asociat aceste produse cu efecte negative asupra tuturor sistemelor majore ale organismului. O declarație de consens a specialiștilor europeni, publicată în European Heart Journal, confirmă legătura constantă dintre consumul ridicat de alimente ultraprocesate și bolile cardiovasculare. Alte studii evidențiază că aceste alimente sunt concepute pentru a stimula sistemul de recompensă al creierului, favorizând consumul compulsiv.
Studiul canadian: metodă, rezultate și recomandări
Cercetarea realizată în Canada s-a bazat pe date la nivel de populație pentru a estima proporția impactului alimentelor ultraprocesate asupra bolilor cardiovasculare. Autorii subliniază că aceste produse domină mediul alimentar canadian, iar consumul excesiv este descris drept un fenomen răspândit și în mare parte involuntar. Ei consideră că informarea publicului nu este suficientă fără modificări structurale ample. Printre soluțiile propuse se numără taxarea alimentelor nesănătoase, etichetarea clară pe ambalaje, restricționarea promovării și stabilirea unor ținte de reformulare a compoziției produselor pentru a crește calitatea alimentelor. În aceeași notă, dr. Mark Hyman, în cartea sa „Repară-ți mâncarea”, recomandă taxe pe alimentele tip „junk food” și subvenții pentru alternative sănătoase.
Controverse, reacții și pași politici
Unii specialiști au avertizat asupra limitărilor studiului. Profesorul Kevin McConway de la Open University a declarat că rezultatele modelării trebuie interpretate cu prudență, întrucât se bazează pe ipoteze care pot să nu fie valabile pentru toate populațiile. Alți cercetători au evidențiat că, deși studiile observaționale confirmă asocierea dintre alimentele ultraprocesate și sănătatea precară, dovezile de cauzalitate necesită investigații suplimentare. Declarația europeană de consens subliniază că dovezile justifică acțiuni clinice și de sănătate publică, chiar dacă mecanismele exacte nu sunt pe deplin elucidate. Autorii studiului canadian afirmă că estimările pot varia, dar tendințele sunt relevante și pentru alte țări bogate. Între timp, secretarul american al sănătății, Robert F. Kennedy Jr., a anunțat inițiative pentru definirea clară a alimentelor ultraprocesate și eliminarea lacunelor legislative privind aditivii alimentari.
Privind înapoi la experiențele cu tutunul sau băuturile zaharoase, lecția este clară: fără măsuri politice ferme, industria alimentară va continua să pună profitul mai presus de sănătatea populației. Societatea trebuie să aleagă dacă va accepta inerția sau va impune schimbări decisive pentru a preveni tragedii evitabile.
