Berberina din drăcilă: scade glicemia și colesterolul, dar poate avea riscuri pentru sănătate

Consumul de drăcilă, datorită conținutului de berberină, ar putea contribui la scăderea glicemiei și a colesterolului, avertizează nutriționiștii, însă efectele și siguranța necesită prudență.

Ce este drăcila și de ce atrage atenția cercetătorilor?

Drăcila, fruct comestibil roșu închis al arbustului cu același nume, este înrudită cu strugurii Oregon și crește în Europa, Asia, dar și sălbatic din Canada până în Pennsylvania. Aceste fructe alungite, cu gust acid, se coc la sfârșitul verii sau în toamnă.

Substanța activă de interes este berberina, un alcaloid amar și galben, întâlnit în rădăcinile mai multor plante medicinale precum drăcila, hidrastis și strugurele Oregon. Potrivit lui Stephen Harrod Buhner, în Antibiotice pe bază de plante, rădăcina de drăcilă conține aproximativ 5% berberină din greutate. Dieteticienii subliniază că, spre deosebire de suplimentele concentrate, consumul de fructe nu oferă aceeași cantitate de berberină.

Cercetările: promisiuni pentru diabetici și persoane cu sindrom metabolic

Studiile analizate arată că suplimentele cu berberină pot reduce colesterolul LDL, trigliceridele și glicemia la persoanele cu diabet de tip 2 sau sindrom metabolic. Berberina are o istorie de peste 1.400 de ani în medicina tradițională chineză și ayurvedică, fiind folosită pentru multiple afecțiuni.

Cercetările moderne evidențiază rolul berberinei în reglarea sănătății intestinale, a glicemiei și susținerea funcției cardiovasculare, fiind descrisă ca un agent cu acțiune multiplă. Se știe că activează o enzimă responsabilă de reglarea energiei celulare și influențează inflamația, metabolismul glucidelor și colesterolului. Raportul Berberina: remediul natural triplă acțiune pentru sănătate o numește un aliat remarcabil pentru echilibrul glicemiei, colesterol sănătos, controlul greutății și vitalitate metabolică.

Un studiu citat de NaturalNews.com arată că sucul de drăcilă a redus riscul de boli cardiovasculare la pacienții diabetici, mecanismele propuse fiind îmbunătățirea răspunsului la insulină și procesarea colesterolului de către ficat. Totuși, dr. Lauri Wright, nutriționist citat în raport, subliniază că majoritatea studiilor au avut dimensiuni mici și durată scurtă, iar rezultatele vizează suplimentele, nu consumul fructelor. Ea atrage atenția că dovezile sunt limitate și trebuie interpretate cu prudență.

Reacții adverse, interacțiuni periculoase și lipsa standardizării

Dara Ford, doctor în științe și nutriționist, avertizează asupra efectelor secundare posibile ale berberinei: greață, vărsături, diaree, amețeli, dureri de cap, dar și efecte cardiovasculare precum scăderea ritmului cardiac. Studii menționate în Manualul Mosby despre plante și suplimente naturale arată atât efecte benefice, cât și negative asupra inimii, inclusiv reducerea rezistenței vasculare pulmonare și a presiunii ventriculare la pacienții cu insuficiență cardiacă congestivă.

Mai grav, berberina poate interacționa cu medicamente pentru diabet, tensiune sau colesterol, sporindu-le efectul și crescând riscul de scădere periculoasă a glicemiei sau alte complicații, subliniază Ford. Lipsa unor formule standardizate, nereglementarea suplimentelor și absența studiilor de siguranță pe termen lung complică situația, iar doza optimă rămâne necunoscută.

Nutriționiștii avertizează: înainte de a apela la suplimente cu berberină sau la consum ridicat de drăcilă pentru beneficiile promovate, consultarea unui medic este esențială. Puterea plantelor nu trebuie subestimată, dar nici riscurile nevăzute care pot veni la pachet cu promisiunea lor.