China stabilește un nou record cu „soarele artificial” menținând plasma peste 1.000 de secunde
Pe 20 ianuarie 2025, la Hefei, China, cercetătorii au reușit să mențină un plasme în regim de înaltă confinare timp de 1.066 de secunde în reactorul Experimental de Tip Tokamak cu Superconductori Avansați (EAST), doborând cu mult precedentul record de 403 secunde stabilit în 2023.
O performanță tehnologică fără precedent la Hefei
Centrul de cercetare EAST, supranumit „soarele artificial” al Chinei, și-a depășit cu mult propriile limite, ajungând să susțină aproape 18 minute de funcționare stabilă a plasmei supraincălzite. Acest rezultat, obținut de o echipă condusă de Institutul de Fizica Plasmei (ASIPP) și de Institutele de Științe Fizice Hefei (HFIPS), marchează un pas uriaș către obținerea fuziunii nucleare, considerată sursa de energie a viitorului datorită potențialului său aproape nelimitat și lipsei de emisii poluante.
Pentru a ajunge la această performanță, echipa a îmbunătățit sistemul de încălzire al tokamakului, atingând temperaturi comparabile cu puterea a 140.000 de cuptoare cu microunde care funcționează simultan. Song Yuntao, fizician nuclear la ASIPP, a subliniat importanța acestei realizări: Operarea stabilă la eficiență ridicată, timp de mii de secunde, este esențială pentru succesul dispozitivelor de fuziune și pentru generarea continuă de energie în viitoarele centrale electrice.
Fuziunea nucleară: energia stelelor, fără poluare
Fuziunea nucleară, procesul ce face stelele să strălucească, presupune unirea a două nuclee atomice ușoare, de obicei izotopi ai hidrogenului, pentru a forma un nucleu mai greu, eliberând o cantitate imensă de energie. Spre deosebire de fisiunea nucleară utilizată azi în centralele nucleare, fuziunea nu generează deșeuri radioactive pe termen lung și nu prezintă riscul unor accidente catastrofale.
Pe Pământ, provocarea majoră este de a reproduce condițiile din miezul Soarelui. Acolo, fuziunea are loc la circa 15 milioane de grade Celsius, datorită presiunii uriașe. În laborator, cercetătorii trebuie să încălzească plasma la peste 100 de milioane de grade Celsius și să o mențină stabilă, folosind câmpuri magnetice extrem de puternice, exact ceea ce reușește EAST.
China, pionier într-un efort global pentru fuziune
Efortul chinez este parte dintr-o colaborare internațională de amploare pentru dezvoltarea fuziunii nucleare. Reactorul Termonuclear Experimental Internațional (ITER), construit în sudul Franței cu un buget de 22 de miliarde de dolari, reunește 35 de state, printre care și China. ITER urmărește să genereze 500 de megawați de putere de fuziune dintr-un aport de 50 de megawați, timp de cel puțin 400 de secunde.
China joacă un rol cheie în acest proiect, furnizând sistemul de susținere magnetică de 1.600 de tone, componentă vitală pentru structura reactorului. Ultimul lot de astfel de elemente a fost livrat în 2023, bifând o etapă esențială pentru ITER, care își propune să fie operațional până în 2039.
Mai mult, experiența și datele obținute cu EAST vor oferi resurse prețioase și sprijin pentru cercetătorii din întreaga lume care luptă să transforme fuziunea nucleară dintr-un vis științific în realitate energetică. În acest moment de cotitură, omenirea se află tot mai aproape de a accesa o sursă curată și nesfârșită de energie – o promisiune care ar putea redefini viitorul planetei.
