Într-un raport recent intitulat „Raportul Global al Riscurilor 2024,” Forumul Economic Mondial (FEM) evidențiază dezinformarea ca fiind cea mai semnificativă amenințare la adresa societății în următorii doi ani. FEM avertizează că actori străini și interni ar putea exploata dezinformarea pentru a adânci diviziunile societale și politice, mai ales în condițiile în care aproape trei miliarde de oameni se pregătesc să voteze în alegeri viitoare la nivel global.
Raportul subliniază îngrijorările legate de campaniile care ar putea submina legitimitatea guvernelor nou-alese, cu alegeri majore anticipate în SUA, Marea Britanie, India, Mexic, Pakistan și Indonezia.
Criticii susțin însă că termenul „dezinformare” este adesea folosit pentru a ascunde adevăruri incomode, exemplificând modul în care au fost gestionate discuțiile legate de COVID-19. În timpul pandemiei, mass-media și rețelele sociale au fost acuzate că minimizează riscurile potențiale ale vaccinurilor și că sufocă vocile disidente.
Media independentă, liberă de presiunile sponsorilor corporativi, a căutat să informeze publicul cu privire la posibilele pericole ale unor anumite măsuri. Cei care au persistat în a împărtăși informații au fost acuzați că răspândesc dezinformări și au întâmpinat interdicții, demonetizare și hărțuire.
Evenimente recente, inclusiv o decizie a unei instanțe de apel federale, au stârnit întrebări cu privire la rolul autorităților în suprimarea libertății de exprimare și influențarea platformelor de socializare.
Pe măsură ce FEM își intensifică eforturile pentru combaterea dezinformării, există îngrijorări că acțiunile de control asupra narativelor pot duce la creșterea cenzurii informațiilor care pun la îndoială interesele entităților globale.
Fie că vorbim despre dezinformare sau despre un efort real de a proteja societatea, dezbaterea în curs subliniază echilibrul delicat dintre menținerea libertății de exprimare și abordarea riscurilor potențiale asociate răspândirii informațiilor inexacte.