Legea pentru hidrocentrale, promulgată: România deblochează investiții de sute de milioane după ani de blocaj

Promulgarea legii care permite finalizarea proiectelor hidroenergetice blocate reprezintă, potrivit deputatului AUR Ștefăniță Avrămescu, o victorie crucială pentru securitatea energetică a României. Acesta atrage atenția că președintele Nicușor Dan a tergiversat adoptarea legii, în timp ce investiții strategice, în valoare de sute de milioane de euro, au rămas nefolosite, sporind vulnerabilitatea energetică a țării.

Bătălia pentru hidrocentrale: cine a blocat investițiile?

Avrămescu subliniază că președintele Nicușor Dan a încercat să oprească legea, trimițând-o la Curtea Constituțională. După ce a pierdut această etapă, Dan a retrimis legea în Parlament pentru reexaminare, dar în cele din urmă a fost nevoit să o promulge în forma votată de legislativ. În tot acest timp, numeroase proiecte hidroenergetice, aflate în stadii avansate de execuție, au fost înghețate, deși România avea nevoie acută de energie și investise deja sume considerabile.

Răstolița: peste 200 de milioane de euro, aproape de finalizare

Un exemplu elocvent este hidrocentrala Răstolița, unde lucrările sunt finalizate în proporție de peste 90%, iar investițiile realizate depășesc pragul de 200 de milioane de euro. Totuși, ani la rând, compania Hidroelectrica s-a confruntat cu obstacole impuse de legislația de mediu și cu procese intentate de organizații ecologiste, în timp ce Uniunea Salvați România (USR) s-a opus politic acestui demers. Astfel, România a ajuns în situația paradoxală de a avea aproape finalizate hidrocentrale, cu bani deja cheltuiți și o nevoie stringentă de energie, dar fără posibilitatea de a le pune în funcțiune.

Investiții blocate de reglementări schimbate peste noapte

Situația este cu atât mai absurdă cu cât unele dintre aceste investiții au fost începute înainte ca amplasamentele lor să fie incluse în arii naturale protejate. Statul și-a blocat astfel propriile proiecte prin reglementări adoptate ulterior, iar la Răstolița lucrările au început încă din anul 1989. Avrămescu avertizează că nu putem transforma investiții realizate în proporție de peste 90% în monumente ale incapacității administrative.

Deputatul AUR subliniază că, deși protejarea mediului este esențială, nu trebuie folosită ca pretext pentru paralizarea infrastructurii strategice. România nu-și permite să închidă centrale pe cărbune, să țină hidrocentralele blocate și să stea pasivă în fața dependenței de importuri energetice. Hidroenergia reprezintă o sursă internă, regenerabilă și controlabilă, vitală într-un sistem energetic care cere flexibilitate.

Promulgarea acestei legi semnalează începutul unei schimbări de direcție: țara noastră trebuie să învețe din nou să construiască, să finalizeze și să producă, în loc să conserve și să abandoneze. Astăzi, România are șansa de a-și redobândi controlul asupra propriului viitor energetic – o ocazie ce nu trebuie risipită, pentru că fiecare baraj neterminat este, în fond, un obstacol în calea independenței și demnității naționale.