MAI cere 30 milioane lei pentru softuri AI, după eșecul sistemului actual de alertă cibernetică

Ministerul Afacerilor Interne a solicitat suplimentarea bugetului cu 30 de milioane de lei pentru a cumpăra programe bazate pe inteligență artificială, recunoscând că actualul Sistem de Alertă Timpurie nu face față atacurilor informatice moderne. Astfel, suma totală investită în acest proiect depășește 144 milioane lei, după ce Guvernul a aprobat joi această finanțare suplimentară.

Inteligența artificială vulnerabilizează apărarea cibernetică a MAI

Cu doar câteva zile înainte de finalizarea proiectului destinat protejării cărții electronice de identitate și a semnăturii digitale calificate, Ministerul Afacerilor Interne a constatat că tehnologiile de inteligență artificială au evoluat într-un ritm extraordinar de accelerat, lucru care a pus în dificultate sistemele informatice existente. MAI admite că sistemul actual nu este suficient de robust și trebuie consolidat cu soluții moderne, fără a elimina componentele deja realizate, ci doar pentru a crește calitatea întregului proces de apărare.

Ministerul subliniază că serviciile sale electronice sunt vizate în mod special de atacuri informatice și interferențe informaționale, menite să submineze încrederea publică în digitalizare. Scopul acestor atacuri este să alimenteze constant neîncrederea și reticența cetățenilor față de tranziția către o societate digitalizată și fără birocrație.

Peste 65% din conținutul online, generat de tehnologia IA

MAI atrage atenția asupra unei schimbări structurale majore în spațiul digital: complexitatea atacurilor informatice a atins cote fără precedent, iar volumul datelor generate și distribuite la nivel global crește exponențial. Potrivit instituției, peste 65% din conținutul nou apărut în mediul virtual este produs automat de tehnologii bazate pe inteligență artificială.

Nota de fundamentare a hotărârii de guvern subliniază că atacurile cibernetice actuale folosesc instrumente malițioase dotate cu tehnologie de inteligență artificială, exploatând rapid vulnerabilitățile rețelelor informatice. Se creează astfel noi tipuri de breșe de securitate, atât la nivel informațional, cât și tehnic sau al serviciilor publice.

Malware autonom și polimorf: dușmanul invizibil al infrastructurii MAI

MAI recunoaște că amenințările actuale sunt dinamice, autonome și capabile să se adapteze singure. O problemă majoră o reprezintă apariția programelor informatice malițioase autonome și polimorfe, alimentate de inteligență artificială, care își modifică propriul cod sursă pe măsură ce se răspândesc. Acestea învață din reacțiile sistemelor de apărare, reușind să evite blocarea și să creeze breșe tot mai sofisticate.

În ciuda faptului că MAI a respins anterior zvonurile privind vulnerabilitatea sistemului pentru cartea electronică de identitate, considerându-le informații false menite să inducă teamă, instituția admite acum că provocările cibernetice devin tot mai complexe și greu de contracarat.

În fața unei tehnologii care avansează amețitor, fiecare zi de întârziere în adoptarea unor măsuri de protecție cibernetică poate însemna expunerea informațiilor personale ale cetățenilor și pierderea definitivă a încrederii publice în digitalizare. România se află în fața unei adevărate curse cu timpul, iar miza nu este doar securitatea datelor, ci viitorul unei societăți moderne.