9 Mai 1877: Sărbătoarea uitată a României
De cel puțin douăzeci de ani, 9 mai nu mai înseamnă pentru români ceea ce ar trebui să însemne. În loc să ne amintim de ziua când Mihail Kogălniceanu a proclamat independența României în Parlament – moment istoric petrecut în 1877 – atenția publică a fost subtil deturnată către sărbătorirea Zilei Europei. Această schimbare nu s-a produs din întâmplare: marcarea datei de 9 mai ca simbol al libertății naționale nu a fost niciodată cu adevărat încurajată, nici măcar înainte de actuala eră a „statului capturat”.
De la Kogălniceanu la Bruxelles: cum s-a schimbat semnificația zilei de 9 mai
Acum mai bine de 140 de ani, Kogălniceanu rostea în fața parlamentarilor cuvinte care consfințeau desprinderea României de sub dominația otomană. Dar, pe măsură ce deceniile au trecut, evenimentul a fost împins într-un con de umbră, înlocuit de festivități dedicate Europei unite. Această tendință nu reflectă doar o simplă schimbare de calendar, ci o reorientare a memoriei colective: statul și instituțiile au ales să pună accent pe integrarea europeană și nu pe rădăcinile istorice ale independenței.
O zi, două semnificații: uitarea identității naționale?
9 mai ar trebui să fie o zi de reflecție asupra istoriei și a sacrificiilor care au adus România pe harta Europei ca stat suveran. În loc de asta, accentul cade pe simbolistica europeană, lăsând în umbră momentul în care România și-a câștigat dreptul la autodeterminare. Această tendință, vizibilă de cel puțin două decenii, se înscrie într-un trend mai larg: uitarea identității naționale în favoarea unor simboluri supranaționale. Poate că este momentul să ne întrebăm ce riscăm să pierdem atunci când memoria colectivă este remodelată cu atâta ușurință.
🚀 Vinzi tot, păstrezi tot. Fără comisioane.
Te-ai săturat să plătești ca să poți vinde? Pe Quiq.ro publici gratuit și interacționezi direct cu clienții tăi. Fără intermediari, fără taxe ascunse, doar anunțuri gratuite corecte.