Sari la conținut

Vrei, nu vrei, ești mereu informat

Social

Moaștele Sfintei Ana, aduse pentru prima dată în România, venerate la Sfântul Gheorghe-Nou

Moraru Cristian acum 8 ore 295 citiri 2 min
Moaștele Sfintei Ana, aduse pentru prima dată în România, venerate la Sfântul Gheorghe-Nou

La Biserica „Sfântul Gheorghe” – Nou din București, credincioșii se închină în aceste zile la un fragment din moaștele Sfintei Ana, mama Maicii Domnului, aduse pentru prima oară în România de la Mănăstirea Cutlumuș din Muntele Athos.

Moaștele Sfintei Ana, întâmpinate la București cu bucurie și rugăciune

De sărbătoarea Sfinților Ioachim și Ana, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a oficiat Sfânta Liturghie la această biserică, unde credincioșii pot veni să se închine la moaștele sfintei până joi, între orele 07:00 și 22:00. Racla adăpostește un fragment din piciorul Sfintei Ana, considerat un odor de mare preț de către Patriarhul Daniel, care a spus: „Suntem deosebit de bucuroși să vă primim aici, la Reședința Patriarhală, aducând cu sfințiile voastre moaștele Sfintei Ana, bunica Mântuitorului Iisus Hristos și mama Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Acest odor de mare preț, reprezentat de piciorul Sfintei Ana, a fost darul împăratului Alexie Comnenul oferit părintelui Kallistos Koutloumous, care a fost fondatorul Mănăstirii Cutlumuș.”

De la Muntele Athos la Constanța: procesiunea continuă

După ce credincioșii din București se vor fi închinat, moaștele vor fi duse la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța între 11 și 12 septembrie, cu binecuvântarea Patriarhului Daniel și a Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Munteniei și Dobrogei. Eparhia Tomisului, din încredințarea Arhiepiscopului Teodosie, a transmis tuturor parohiilor, mănăstirilor și schiturilor din Arhiepiscopia Tomisului chemarea de a participa la momentele liturgice și de rugăciune prilejuite de prezența moaștelor Sfintei Ana.

Tradiție, istorie și semnificații: povestea Sfintei Ana

Fecioara Maria a rămas orfană de ambii părinți la vârsta de 11 ani, pe când locuia în Templu. Slujba grecească închinată Sfintei Ana a fost compusă de Sfântul Teofan (†817), cu elemente atribuite și lui Anatoliu din Bizanț (†458). Biserica din Constantinopol ridicată în cinstea Sfintei Ana a fost construită pe vremea împăratului Iustinian (527-565) și restaurată de Iustinian II după ce sfânta i s-a arătat în vis soției sale. Trupul și veșmintele sfintei au ajuns la Constantinopol în anul 710 și, până în 1333, erau păstrate în Biserica „Sfânta Sofia”. Adormirea sfintei se sărbătorește pe 25 iulie, iar 9 septembrie este cea mai importantă sărbătoare a Sfintei Ana în calendarul ortodox.

Aducerea moaștelor Sfintei Ana în România subliniază diferențele dintre zonele țării: în București, evenimentul a stârnit o mobilizare rapidă, iar la Constanța, pelerinii sunt chemați la o procesiune cu accent pe rânduiala liturgică. Această unire prin credință și tradiție arată că, indiferent de regiune, românii păstrează cu sfințenie legătura cu istoria, sfinții și valorile care i-au ținut uniți de-a lungul veacurilor.

Lasa un comentariu